O insulă apărută de nicăieri are forme de viață nemaivăzute

O insulă apărută de nicăieri în Pacificul de Sud în 2015 a creat o oportunitate fără precedent nu doar pentru geologi și vulcanologi, ci și pentru biologi și ecologiști.

Apariția unei noi insule oferă o șansă de a afla cum încep ecosistemele, începând cu pionierii microbieni care colonizează noi pământuri, înainte să apară plantele sau animalele.

• Kim Jong Un a avertizat că țara sa nu a fost niciodată mai aproape de un…
• Într-un celebru oraș antivaccinist, malaria face ravagii printre copii

Insula Hunga Tonga-Hunga Ha’apai (Hunga Tonga) nu a existat pentru foarte mult timp, după ce s-a format printr-o erupție vulcanică în 2015, a fost distrusă de o altă erupție la începutul lui 2022.

Însă pe parcursul celor șapte ani în care a existat, insula a dezvăluit câteva secrete interesante, subliniază Science Alert.

O insulă apărută de nicăieri este o ocazie unică de a studia apariția ecosistemelor

Într-un nou studiu, cercetătorii raportează dovezi ale unei comunități neașteptate de microbi pe această insulă apărută de nicăieri, microbi care metabolizează sulful și gazele atmosferice în mod similar cu organisme care ocupă habitate foarte diferite: izvoare termale sau guri hidrotermale de adâncime.

„Nu am văzut ceea ce ne așteptam să vedem”, spune ecologistul microbian Nick Dragone, de la Universitatea din Colorado, SUA.

„Ne-am gândit că vom vedea organisme pe care le găsim atunci când se retrage un ghețar, cianobacterii, specii colonizatoare timpurii mai tipice, în schimb am găsit un grup unic de bacterii care metabolizează sulful și gazele atmosferice”, a spus el.

Ce spun mostrele de sol?

Dragone și colegii săi cercetători au colectat 32 de mostre de sol de pe insulă, pe suprafețe variind de la nivelul mării până la vârful craterului, la aproximativ 120 de metri înălțime. Apoi au extras și secvențiat ADN-ul din probe.

Plantele au colonizat insula destul de repede după ce s-a format, probabil datorită semințelor din excrementele de păsări, dar cercetătorii și-au concentrat eforturile de colectare pe suprafețele nevegetate.

Ei au găsit bacterii și arhee în toate probele din conul vulcanului, deși acești microbi erau mai puțin diverși decât microbii din zonele cu vegetație din apropiere și foarte diferiți.

Microbi neobișnuiți

Ar avea sens dacă primii microbi de pe o nouă insulă ar proveni fie din apa oceanului, fie din excrementele de păsări, dar acest lucru nu pare să se întâmple în locul de unde au provenit aceste bacterii și arhee ciudate. Mai degrabă, cercetătorii bănuiesc că acești microbi ar fi putut proveni din adâncul subteran.

„Unul dintre motivele pentru care credem că vedem acești microbi unici sunt proprietățile asociate cu erupțiile vulcanice: mult sulf și hidrogen sulfurat, care alimentează probabil taxonii unici pe care i-am găsit”, spune Dragone.

„Microbii erau cel mai asemănători cu cei găsiți în gurile hidrotermale, izvoarele termale precum Yellowstone și alte sisteme vulcanice. Cea mai bună presupunere a noastră este că microbii provin din acele tipuri de surse”, spune cercetătorul.

Cât de rar întâlnită este o insulă apărută de nicăieri?

Șansa de a investiga o insulă apărută de nicăieri este rară. Erupțiile mari sunt doar o parte din poveste; vederea unui ecosistem plecat de la zero care se dezvoltă pe o insulă vulcanică nou formată este cu totul altceva.

În ultimii 150 de ani, Hunga Tonga este doar a treia masă de pământ care apare și există timp de mai mult de un an, spun cercetătorii, și prima din tropice.

Deși oamenii de știință s-au adunat pentru a studia apariția vieții și pe insulele nou formate anterioare, ei s-au concentrat mai mult pe plante și animale decât pe microbi.

„Aceste tipuri de erupții vulcanice au loc peste tot în lume, dar de obicei nu produc insule. Am avut o oportunitate incredibil de unică. Înainte, nimeni nu a studiat cuprinzător microorganismele de pe acest tip de sistem insular într-un stadiu atât de timpuriu”, spune Dragone.

Ce am învățat din scurta existență a acestei insule?

Și nimeni nu va mai avea șansa să studieze din nou locuitorii insulei, cel puțin nu direct. La șapte ani după ce a ieșit din Pacific, Hunga Tonga a dispărut într-un mod spectaculos.

Când vulcanul a erupt din nou în ianuarie 2022, a produs cea mai mare erupție explozivă din secolul 21, cu cea mai mare pană de abur și cenușă din istoria înregistrată. Hunga Tonga a fost distrusă, dar nu înainte ca oamenii de știință să reușească să afle detalii interesante despre scurta sa viață.

„Suntem, desigur, dezamăgiți de faptul că insula a dispărut, dar acum avem o mulțime de predicții despre ce se întâmplă atunci când se formează insulele”, spune Dragone.

„Și atunci când ceva s-ar forma din nou, ne-ar plăcea să mergem acolo și să colectăm mai multe date. Am avea un plan de acțiune despre cum să studiem acel ceva”, a încheiat el.

Studiul a fost publicat în mBio.

Vă recomandăm să citiți și:

Speciile de plante invazive sunt tot mai multe, dar nimeni nu știe exact câte

Cercetătorii prezic că vom avea parte de mai multe curcubeie

Temperaturile din Europa au crescut de două ori mai mult decât media globală, în ultimii 30 de ani

Plantele de soia sunt acoperite cu mii de ciuperci. De ce este important acest lucru?